Ți s-a spus vreodată că ești prea sensibil? Că reacționezi exagerat sau că iei lucrurile prea personal?

Sau poate chiar tu simți uneori asta despre tine și ți-ai dori să fii mai stăpân pe tine în unele momente?

Nu ești „defect” și nici „slab”.

Sensibilitatea e o trăsătură reală, care explică de ce unii oameni simt stresul mai intens, de ce unele lucruri îi copleșesc și de ce altele le aduc o bucurie pe care ceilalți poate nici nu o pot înțelege.

​👉 Ascultă versiunea audio aici.

---

Azi îți povestesc despre Mental Sensitivity (sensibilitate mentală):

• ​Ce este​​
• Avantaje și dezavantaje
• De ce o respingem
• Când și cum ne încurcă

---

Ce este Mental Sensitivity?

Mental Sensitivity este perechea lui Mental Toughness (MT) - trăsătura de personalitate care determină capacitatea noastră de a face față presiunii, stresului și provocărilor, de a ne păstra încrederea în sine și de a rămâne concentrați și hotărâți în situații dificile.

Sensibilitatea și tăria mentală se află pe un spectru. Fiecare dintre noi ne aflăm undeva între cele două puncte maxime.

Unii oameni se descurcă mai bine, nu le e ușor - dar rezistă.

Alții se chinuie sau se blochează complet - își revin greu.

Alții turează motoarele tocmai în aceste momente - văd oportunități în ce li se întâmplă și nu doar că își revin repede, ci și cresc.

Mental Toughness arată despre noi modul în care procesăm informațiile, cum ne gestionăm emoțiile și dialogul intern, ce convingeri ne ghidează și ce tipare activăm atunci când ne e greu.

Ele ne indică mai departe alte informații, precum mediile și relațiile în care prosperăm sau în care, dimpotrivă, stagnăm sau ne uzăm, ce cariere și slujbe sunt mai potrivite pentru noi, dar și ce putem modifica ca să facem față mai bine în situații dificile.

Povara sensibilității

Sensibilitatea și tăria prezintă, în diferite grade, tendințe de mindset și comportament.

În funcție de efectele pe care le resimțim și context, pe unele le putem considera avantaje, iar pe altele poveri, dezavantaje.

O persoană sensibilă din perspectiva Mental Toughness:

1. Nu se adaptează ușor la schimbări. Mediile dinamice și instabile îi provoacă disconfort. Percepe schimbările ca amenințări la propria siguranță sau apartenență într-un grup.
2. Conflictele, chiar și doar potențiale, o copleșesc și o epuizează. Tinde să evite situațiile sau persoanele implicate.
3. Își gestionează cu greu emoțiile și simte că se pierde în situații cu presiune. Îi e la fel de greu să facă față emoțiilor celorlalți sau să le gestioneze dacă situația o cere.
4. Preia ușor emoțiile și opiniile celorlalți, lăsându-se afectată de ele. Ajunge să trăiască emoțiile disproporționat față de situație sau să adopte păreri care nu îi aparțin.
5. Simte des anxietate și se îngrijorează ușor din diverse motive. Chiar dacă uneori știe că temerile nu sunt justificate, îi este greu să se relaxeze în legătură cu ele.
6. Vede mai repede consecințele negative dintr-o situație – adesea doar pe acestea. Renunță ușor și își pierde motivația cu fiecare scenariu negativ.
7. Se îndoiește de abilitățile, valoarea și contribuția sa în mediile din care face parte. Evită să inițieze, să ia cuvântul, să ofere feedback sau să își susțină părerea – chiar și atunci când știe că are dreptate.
8. Nu își vede reușitele, progresul și calitățile și se concentrează mai mult pe ce îi lipsește și pe ceea ce au sau știu ceilalți în situații similare. Are nevoie de validarea celorlalți pentru a căpăta încredere în sine.
9. Eșecurile o fac să nu mai vrea să încerce, iar greșelile devin surse de ruminare și auto-critică.
10. Ia greu decizii. Se poate simți copleșită și are nevoie de mult timp și energie să proceseze toate opțiunile.
11. Simte că nu are control și putere să influențeze ce i se întâmplă atunci când trece prin crize sau i se întâmplă evenimente neprevăzute.
12. Obiectivele și deadline-urile îi provoacă anxietate, o intimidează sau chiar paralizează - tinde să le evite sau să nu le îndeplinească cu totul.

De ce respingem sensibilitatea

Sensibilitatea nu e un subiect nou în psihologie. Jung vorbea despre o sensibilitate înnăscută de la începutul secolului trecut. În ultimele decenii, știința a mers mai departe și a observat că unii oameni au un sistem nervos mai sensibil decât al altora ceea ce îi face să fie mult mai receptivi la stimuli fizici, emoționali sau sociali - negativi sau pozitivi.

Deci o avem cu toții în anumite grade. O trăim sub formă de emoții, senzații corporale, gânduri și îi gestionăm efectele cu fiecare situație dificilă.

Și continuăm să o modelăm, dar e posibil să nu ne dăm seama de asta.

De multe ori, nu înțelegem pe deplin cum funcționăm și, pe lângă asta, ne lăsăm ghidați de convingeri distorsionate despre anumite trăsături. Multe societăți privesc sensibilitatea ca pe un obstacol care trebuie depășit – mai ales cele care au trecut prin suferințe și au pus supraviețuirea pe primul loc.

Cred că mulți oameni foarte sensibili s-au adaptat atât de bine la mediul lor social, încât rareori își arată sensibilitatea în public sau nu găsesc cuvintele potrivite pentru a o descrie.

La cei care își exprimă trăirile intense am observat câteva reacții: unii le pun la îndoială și ajung să se simtă rușinați sau inadecvați de ceea ce simt și gândesc, alții le minimizează ori le reprimă – sau toate acestea, în grade diferite. Pe de o parte, ceea ce simt e prea intens și îi copleșește, iar pe de alta, intervin pe fir credințe și imagini despre cum ar trebui să fie. „Cum ar trebui să fie” și „ce simt de fapt” intră în conflict.

Resursele sensibilității

Sensibilitatea are și avantaje, care pornesc chiar din dificultățile de mai sus. Eu le numesc resurse.

Persoanele mai sensibile:

1. Pentru că simt totul mai intens, sunt mai empatice și observă mai ușor subtilitățile. Asta le face mai cooperante și înțelegătoare. Într-un mediu potrivit, devin buni coechipieri și se conectează mai ușor cu oamenii. Se potrivesc în profesii centrate pe relații – medicină, îngrijire, psihologie, consiliere, educație sau activism – unde sensibilitatea lor la nevoile și nedreptățile lumii devine o forță.
2. Pot surprinde semnale subtile nu doar la oameni, ci și în mediul din jur – de la intențiile animalelor, la starea plantelor, a obiectelor sau a locurilor.
3. Chiar dacă, în mod natural, nu sunt foarte orientați spre obiective, atunci când acestea sunt clare și li se respectă ritmul, pot deveni oameni de acțiune valoroși: consecvenți, dedicați și capabili să ducă lucrurile la bun sfârșit.
4. Sunt mai creative și privesc lumea în profunzime și cu atenție la detalii. Apreciază frumusețea și sunt orientate mai mult spre spiritual decât spre material. Mulți artiști fac parte dintre ele. Pentru că au o perspectivă diferită asupra lumii, ingeniozitatea lor se vede și dincolo de artă. Atunci când au condițiile potrivite să se exprime, aduc această calitate în mediile în care trăiesc sau lucrează.
5. Pentru că sunt atente la consecințele propriului comportament și la impactul asupra celorlalți, sunt, de fapt, foarte conștiincioase. Atunci când își gestionează bine această trăsătură, ea nu le blochează, ci le ajută să acționeze mai aliniat cu ele însele și să aducă contribuții valoroase în ce fac.
6. Sunt mai conștiente de suprasolicitare, de riscul de epuizare și de semnele de boală. Pot descrie medicilor simptomele foarte devreme și în detaliu, ceea ce uneori stârnește neîncredere sau acuzații de exagerare. Alteori însă, amână să le spună, pentru că nici ele nu au încredere în propriile trăiri și amână prea mult raportarea lor.
7. Au o intuiție puternică: pot observa semne subtile de pericol pe care alții le trec cu vederea sau au deschidere mai mare către risc și schimbare. Într-un mediu dinamic, pot aduce echilibru.
8. Preferă rutina și predictibilitatea pentru că aduc claritate și calm. Într-un mediu aflat mereu în schimbare, pot fi un element de stabilitate.

Te regăsești în vreuna dintre trăsăturile de mai sus? Dacă vrei să-mi împărtășești, răspunde-mi la acest email.

Când încurcă sensibilitatea mentală

Pe scurt, atunci când oamenii:

1. nu se cunosc suficient de bine și acționează fără să țină cont de resursele și limitele lor dintr-un moment;
2. își doresc rezultate ca cei „mentally tough”, dar încearcă să le obțină cu instrumente care nu li se potrivesc;
3. își suprimă sensibilitatea și ajung să se comporte ca cei din extrema opusă, fără să aibă însă „echiparea” lor – fie ea de mindset sau genetică.

Cu cât rămân mai mult în acest conflict intern, cu atât cresc efectele negative: stres cronic, anxietate, stări depresive, epuizare, insatisfacție, probleme legate de stres, sensibilitate la mediu și simptome fizice fără explicație clară.

Sensibilitatea – și neînțelegerea ei – e o provocare tot mai mare azi când schimbările se petrec mult mai rapid decât în alte perioade. Îmi vine să spun chiar că oamenilor sensibili le va fi din ce în ce mai greu. Suprastimularea de acum e greu de dus chiar și pentru cei mai puțin sensibili, darămite pentru cei care simt totul mult mai intens.

E aproape imposibil să distingem cât din această trăsătură ține de natură și cât de mediu. Condițiile asociate stresului sunt extrem de complexe.

Totuși, fiecare dintre noi are o idee despre cum funcționează în lume: ce îl afectează, unde îi sunt limitele, dar și când se simte energizat, inspirat și împăcat cu sine. Aceste lucruri au nevoie de spațiu să prindă glas și să fie văzute și acceptate. De aici începem drumul.

---

Dacă te-ai regăsit în emailul de azi, rămâi aproape. În următorul, încerc să întregesc tabloul despre sensibilitate, astfel încât să te ajute să te cunoști mai bine.

Dacă ai gânduri despre ce-ai citit pe care vrei să le împărtășești și cu mine, m-aș bucura să le aflu - răspunde-mi la acest email. Mă încarc din povești și perspective.

Cu drag,

Maria

Maria Arbone Om, mamă, soție, Change Strategist și psihoterapeut în devenire. Însoțesc oameni în călătoria lor de schimbare prin sesiuni individuale și experiențe de învățare. Am o abordare holistică centrată pe resurse și pe rezultate concrete.

Despre Mental Toughness Mental Toughness (MT) este o trăsătură de personalitate care determină cum răspund oamenii la schimbare și stres. Aceasta se află la intersecția multor concepte din psihologie și psihometrie, precum reziliență, grit, inteligența emoțională, locus of control și conștiinciozitate.