Bună,

Un abonat atent al acestui newsletter mi-a atras atenția că am deschis un subiect despre sensibilitate mentală… și l-am cam lăsat în aer în emailul trecut.

A avut dreptate, am sărit peste una dintre cele mai practice părți: cum să te folosești de contextele în care ești mentally tough pentru ariile din viață în care sensibilitatea te încurcă prea mult. Despre asta îți scriu rapid azi.

Pe deasupra, e și una dintre temele mele preferate pentru care am un instrument pe care îl folosesc constant pentru mine - pe care ți-l ofer și ție azi.

🎧 Varianta audio aici​

Bucata uitată face referire la situațiile paradoxale în care ne putem găsi. Am dat atunci exemplu jobul și viața personală. În context profesional, unii oameni sunt siguri pe ei, rezistenți la stres, jonglează cu zeci de proiecte și atribuții și au performanțe ridicate în ciuda dificultăților, dar în plan personal se pot simți exact invers. La birou cer, oferă feedback și trasează limite în mod ferm. În relațiile personale, evită conflictele, se tem să spună lucruri incomode sau să inițieze interacțiuni. Profesional au curaj, își asumă riscuri, negociază, inițiază, dar în afara acestei arii se simt nesiguri. (Nu ești doar sensibil sau doar rezistent - De aici)

Aceste situații care parcă ne fac să ne simțim ca și cum am fi două persoane diferite vin cu un avantaj. Ne arată unde există deja cunoștințe, forță și resurse – și, cel mai important, cum pot fi ele transferate.

De ce în unele zone din viață suntem mai rezilienți și în altele mai sensibili?

Dincolo de istoricul personal, plăcerea și importanța pe care unele lucruri o pot avea pentru fiecare, există un motiv mult mai simplu pentru care suntem așa.

Pentru că în anumite zone am investit mai mult decât în altele.

Efort. Timp. Învățare. Mai multă expunere la disconfort.

Și acolo unde investim mai mult se vede. Devine experiență, expertiză, măiestrie, performanță.

Vine cu încredere în noi, cu ușurință mai mare în a face lucrurile și cu o capacitate mai mare de a face față stresului și provocărilor din aceste zone.

Cum ne ajută asta?

Putem transfera cunoștințe, strategii și atitudini din aceste zone în zonele sensibile pentru noi.

Provocarea în asta constă în proces: cum fac asta?

Partea aceasta ține mult de orientarea spre învățare (deliberată și de mai multe ori inconfortabilă) despre care am mai tot amintit prin emailuri.

Deci, cum? Un instrument

1. Faci un brainstorming tu cu tine. Acesta este instrumentul pe care eu îl aplic constant și pe care ți-l las și ție mai jos.
2. Faci brainstorming cu cineva - coach, change strategist, psiholog, mentor sau un prieten despre care știi că ar putea să te ajute să identifici resursele transferabile.

Pentru procesul tău de brainstorming (indiferent că-l faci singur sau cu cineva), îți las câteva întrebări de ghidare.

Partea 1: Identifică zonele sensibile și reziliente

• Unde te consideri mai stăpân pe tine – mai sigur, mai echilibrat, mai rezilient, mai încrezător?
• Unde ești mai sensibil – mai vulnerabil, mai ușor de afectat?

Partea 2: Explorează cele două zone

• Alege aria în care ești cel mai rezistent și pe cea în care ești cel mai sensibil acum.
• Identifică comportamentele, obiceiurile, contextele, condițiile, atitudinile pentru aria în care ești rezistent.
• Care sunt diferențele dintre cele două?

Partea 3: Generează idei pentru schimbare

Cu tot ce-ai colectat mai devreme în față:

• Întreabă-te ce poți aduce în partea sensibilă, care te încurcă.
• Generează și alte soluții, acțiuni, idei despre cum să-ți fie mai bine.

Îți recomand să faci asta în scris sau înregistrându-se - mintea este prea volatilă și permeabilă la stimuli ca să țină multă informație și să o și organizeze în același timp astfel încât să ne fie de ajutor.

Poți face același proces de brainstorming și pentru situații specifice. Te gândești la o situație provocatoare din trecut, semnificativă pentru tine, din care ai ieșit cu succes și aduci de acolo informații pentru cea care îți dă bătăi de cap în prezent.

Pentru un brainstorming reușit

Regula mea nr. 1 pentru brainstorming: Colectează tot, tot, tot ce vine. Tot. :)

Regula mea nr. 2 pentru brainstorming: nicio idee nu este rea, inutilă, incorectă sau proastă. Cu atât mai mult cu cât sunt doar eu cu mine și este momentul în care îmi permit să scot cele mai incredibile lucruri din mintea mea.

Lecția mea cea mai importantă despre brainstorming pe care am învățat-o în toți anii de când fac asta este că ideile și soluțiile nu apar liniar, ci la intersecția dintre multe idei generate din care multe improbabile, stupide sau chiar din afara contextului sau a domeniului pentru care caut soluții.

E un soi de gândire laterală - claritatea vine din contrast, din alipiri și alte procese fascinante pe care le face mintea.

Așa că, dă-ți voie și ai încredere că ceea ce vine o să te ajute.

Sper ca acest mini proces de brainstorming să-ți fie la fel de util pe cât îmi e mie.

Dacă ai gânduri, păreri despre conținutul acestui articol, mi-ar plăcea să le aflu - răspunde-mi la acest email.

Zile cu soare,

Maria Bună,

Maria Arbone Om, mamă, soție, Change Strategist și psihoterapeut în devenire. Însoțesc oameni în călătoria lor de schimbare prin sesiuni individuale și experiențe de învățare. Am o abordare holistică centrată pe resurse și pe rezultate concrete.

Despre Mental Toughness Mental Toughness (MT) este o trăsătură de personalitate care determină cum răspund oamenii la schimbare și stres. Aceasta se află la intersecția multor concepte din psihologie și psihometrie, precum reziliență, grit, inteligența emoțională, locus of control și conștiinciozitate.